RALUCA GEORGESCU

La cursurile plictisitoare de management, project management sau negociere cu totii invatam ca obiectivele pe care ni le setam trebuie sa fie SMART. Aflam chiar ca ar trebui sa fie SMARTER. Va plictisesc, pentru cei care nu stiu, ce inseamna obiective SMARTER, pe scurt:

• Specifice;
• Masurabile;
• Abordabile – posibil de atins;
• Realiste;
• Temporal definite;
• Extensibile si controlabile;
• Recompensatorii.

Ei bine, teoria chibritului din planificare referitoare la obiective nu se incheie niciodata aici. Ni se aduce aminte ca un obiectiv formulat corect este obligatoriu formulat in termeni pozitivi. In special, pentru ca are un alt efect asupra moralului Pentru ca mintea oricum nu percepe negatia si obtinem efectul invers – in loc de “sa nu fumez” ne vom focusa pe “sa fumez”. The Secret si ideea ca “primim mai mult din ceea ce nu vrem”.

M-a distrat azi un exemplu citit intr-un curs legat de formularea pozitiva a obiectivelor pe care voiam sa il impartasesc cu voi. Pe Ana o deranjeaza vecinul de alaturi care isi face renovari in casa si face mult zgomot. Ia hotararea de a se duce sa se certe cu el. Prietenul Anei ii atrage atentia ca va strica relatiile cu el si o roaga sa nu ii spuna vecinului nimic deplasat. Ana promite: “Nu ii voi spune nimic deplasat, crede-ma. Ai incredere in mine, nu ii spun absolut nimic deplasat”. Ana ajunge la usa vecinului, bate, vecinul deschide Ana ramane muta. Isi propusese sa nu spuna nimic deplasat. Nu isi propusese ce anume sa spuna.

Exemplu pueril, snoava expirata si totusi mai profund decat pare. A ne fixa ce sa nu facem si ce vrem sa nu mai fie in viata noastra, nu inseamna ca ne-am fixat si ce sa facem, ce ne dorim sau cu ce inlocuim ceea ce nu am vrea sa mai fie.

Dinamica conflictelor este comparata, in literatura de specialitate, cu un iceberg. Modelul iceberg-ului de studiu al conflictelor spune ca un conflict se aseamana cu un iceberg din punctul de vedere ca doar o mica parte din iceberg este vizibila la suprafata apei. Partea mai mare – spun geografii ca aceasta are 6/7 – este cufundata in apa si nu poate fi vazuta daca ne uitam din exterior.

Septimea din iceberg pe care o vedem noi la suprafata apei este, de fapt, aparenta/pretextul conflictului – ceea ce pare ca s-a intamplat. In realitate, cauzele sunt de obicei mult mai profunde, neintelegerile sunt bine inradacinate, de multe ori factorul decisiv fiind o perceptie creata in timp despre celalalt sau comportamentul sau. Doar o parte din dinamica unui conflict este accesibila in mod direct, realitatea conflictului este insa mai mult intuitiva, ascunsa, ingropata in incertitudine.

Separam astfel 2 parti ale conflictului, numite de psihologi:

• nivelul obiectual - varful vizibil al iceberg-ului – faptele, ceea ce pare ca se intampla, comunicare care au loc;

… si…

• nivelul psihosocial - partea din profunzime a iceberg-ului – temerile celor aflati in conflicte, perceptiile lor din trecut, nesigurantele, sentimentele si dorintele lor, tabu-uri sau convingeri ale lor care au fost incalcate, desi ei nu au parut a se sesiza, lucrurile care raman nespuse.

Toti am remarcat ca lucrurile care ne deranjeaza tind sa escaladeze, fiecare reactionand la reactia celuilalt, fiecare pregatind un raspuns celuilalt pe masura pentru cel mai mic lucru care deranjeaza, pana cand lucrurile scapa de sub control si o mica neintelegere ajunge un conflict, care conflict continuat ajunge sa aiba repercusiuni. Repercusiunile apar intrucat fiecare ia o decizie in urma conflictului.

O reteta sigura pentru evitarea conflictelor este sa incercam o “imersiune in adancimea conflictului”. Sa ne gandim, inainte de a reactiona, la ce s-ar putea ascunde sub apa din punctul celuilalt de vedere. Intuind ce se ascunde sub apa, am putea gasi o solutie care va darama iceberg-ul inca din adancime.

Progres inseamna inca din definitie evolutie. Evolutia presupune schimbare. Schimbarea duce catre reinventare.  Albert Einstein este cel care spunea ca “Problemele importante cu care ne confruntam azi nu pot fi rezolvate la acelasi nivel de gandire la care eram atunci cand le-am provocat”. 



Prin urmare, pentru a depasi o problema de azi trebuie sa ne ridicam putin privirea, sa gandim in ansamblu, sa evoluam spre o alta perspectiva asupra lucrurilor. Un citat pe care il ador din Buddha – “Schimbarea este singura constanta”.  Keep reinventing yourself… 

De cativa ani de cand ii urmaresc activitatea lui Andy Szekely nu inceteaza sa ma impresioneze. Prin urmare, i-am cumparat audiobook-ul fara sa clipesc. Tactici de credibilizare instantanee? Tactici poate este putin cam mult spus, acestea fiind mai degraba o serie de tips basic, dar pe care este bine sa ti le reaminteasca cineva din cand in cand. Probabil, pentru tactici mai pe larg va fi nevoie sa mergeti la workshop-urile lui Andly.




Spre exemplu, printre ponturile de credibilizare instantanee din aubiobook, Andy iti explica cum tonul vocii coborat cu ultima silaba din ultimul cuvant, in special, rostita pe un ton jos, are un efect important asupra spuselor tale, oferindu-le mai multa credibilitate. Materialele promotionale pe care le oferi, coerenta dintre faptele, spusele si actiunile tale, recomandarile pe care le primesti din partea persoanelor ale caror merite sunt deja recunoscute, toti acestia sunt factori importanti care te ajuta sa obtii mai multa credibilitate. 




Tot din categoria auditii utile si placute in acelasi timp in drumul spre sau dinspre birou, Tactici de credibilizare instantanee al lui Andy Szekely a aparut la editura Cartio.

Nu poti multumi pe toata lumea. Suna familiar? Si totusi incerci asta destul de des. Pedalezi in gol. Nu poti multumi pe toata lumea. Poti insa sa ii multumesti pe cei care conteaza si sa nu te simti prost pentru ca cei care nu conteaza sunt nemultumiti. 



Nu am spus-o eu. Cel mai frumos o explica Stephen Covey in cartea lui – “The 7 habits of highly effective people”. Pasul al 3-lea spune “Da prioritate prioritatilor”. Pur first things first. Nu lucrurile urgente trebuie sa iti ocupe timpul, ci lucrurile importante. Nu ar trebui sa dai atentie mai multa celor care se supara mai des pentru ca nu le dai. Ci celor care conteaza. 



Cel mai simplu exemplu il aveti in relatia cu familia. Parintii, de pilda, “tipa” cel mai putin ca nu le dati atentie. Si totusi sunt foarte importanti. Iar noi uitam sa petrecem timp cu ei in detrimentul altora care par mai vehementi.



Acelasi lucru se aplica si in cazul lucrurilor pe care le facem/”trebuie” sa le facem/vrem sa le facem. Nu cele mai urgente si care “tipa” mai tare sunt si cele care conteaza cu adevarat pentru dezvoltarea noastra ulterioara.



Suna mai simplu de facut decat este in realitate. Dar merita incercat. De maine incearca sa dai prioritate prioritatilor si sa nu te lasi oprit din drum de lucruri care nu conteaza cu adevarat, dar care “tipa” suficient de tare.