RALUCA GEORGESCU

Cu ocazia unei carti imprumutate de un prieten de mult prea multa vreme (sorry Cristi, will give it back), am citit cateva lucruri interesante legate de cultura organizationala si rolul ei in ceea ce priveste coeziunea echipei si atingerea obiectivelor proiectului. Ce mi-a atras cel mai mult atentia au fost posibilele roluri care apar in cadrul culturii informale a unei organizatii.

In cadrul culturii organizationale, persoanele indeplinesc o gama larga de roluri informale, pe langa rolurile lor din cadrul organizatiei. Aceste roluri informale organizationale sunt roluri raportate la cultura organizationala si la raspandirea si pastrarea acesteia. In managementul comunicarii, aceste roluri informale poarta numele de comunicatori ritualici.

• Story-tellers - Cei care reitereaza miturile culturii organizationale, invoca povesti exemplare din istoria organizatiei pentru a ghida comportamente viitoare si pentru a stabili identitatea organizationala. Sunt persoane cu vechime in organizatie.




• Priests -Persoane cu experienta, care au rolul de a clarifica, sfatui membri noi ai echipei apeland la situatii din trecutul organizatiei. In acelasi timp, au rolul de a oferi solutii acestora in situatiile care apar, bazandu-se pe studii de caz din trecutul organizational.




• Whisperers - Confidentii celor din management, sfatuitori, apropiati ai acestora, cei care transmit (nu “toarna”) informatii din interiorul organizatiei celor din management. Transmit problemele, conflictele si opiniile membrilor echipei celor din management. Cei din echipa se pot folosi de cei cu rolul de whisperers pentru a se asigura ca problemele si opiniile lor ajung la management. De obicei, inspira incredere, sunt persoane empatice si loiale in raport cu managementul. Sunt echilibrul organizatiei.




• Gossipers - Persoane din organizatie care au rolul de a raspandi si explica zvonurile.




• Secretaries - Persoanele din corpul administrativ, de incredere, apropiate de management, care preiau informatii din sistem si le transmit de la management la echipa si invers.




• Cabalas - Sunt persoane care isi cladesc o “bisericuta” si lucreaza in propria cultura de grup pentru propria avansare si imagine.

Unul dintre cele mai simple si cele mai eficiente principii de management: lucrurile care sunt rasplatite vor fi sigur facute in continuare. Principiul ii apartine lui Michael LeBoeuf, care subliniaza in cartea lui “The greatest management principle in the world” ca uneori uitam sa rasplatim comportamentele care ne plac si chiar rasplatim uneori comportamentele pe care nu le aprobam si ne miram apoi ca acestea se repeta.



“You get more of the behavior you reward. You don’t get what you hope for, wish for or beg for. You get what you reward”.



Principiul se aplica usor in cazul taskurilor pe care le are de indeplinit echipa ta. Principiul se poate extinde si in cazul comportamentelor pe care le urmaresti de la angajatii tai. Daca urmaresti ca membrii echipei tale sa aiba o anumita atitudine, cel mai usor este sa te asiguri ca ii rasplatesti pe cei care sunt exponentii respectivei atitudini in echipa.  



Un pont, de final. Principiul nu se aplica doar in management. Se poate aplica cu succes si in relatiile cu copiii, partenerii de viata, prietenii, cu micile adaptari de rigoare. 

Un principiu al meu este sa angajez pe cat posibil oameni care vor vrea repede sa imi ia locul, oameni de la care sa am ce invata. Tot un principiu al meu este sa fiu in echipa cu oameni de acelasi nivel sau mai buni ca mine. Ei ma vor face sa vreau mereu mai mult de la mine, sa alerg mereu mai repede. Sa incerc sa alerg in acelasi ritm sau mai repede ca ei.

Am gasit azi un citat la obiect pe tema asta de Leo Rosten – “First-rate people hire first-rate people; second-rate people hire third-rate people.” Regula care se confirma si in realitate. Pentru ca lipsa de incredere in sine duce la nevoia de a controla.